Am lucrat ieri cati altii intr-un an(haha modestia mea). Cu o ora inainte de plecarea autocarului am terminat programul, am stat la coada la KFC(chiar asa, de ce e coada mereu la ei??), am schimbat 3 autobuze (autogara ii in capatul celalalt al orasului), am prins si autocarul aproape gol (asta a fost a 3-a oara cand am stat singura pe 2 locuri-ce mare is). Imi era atat de dor sa vad un apus “curat” de soare, fara ninsoare, fara nori, doar cercul ala perfect rotund si portocaliu!
Nu m-am dat bine jos din autocar ca m-am si intalnit cu fostii mei “prieteni”, doar ca acuma erau mai multi, sper fericirea mea.
Tot ei ne-au insotit si la plimbarea de 10 min pana in centru. Tot din cauza lor mi-a crescut tensiunea cand ne-au atacat.
Le-am dat nume la toti:
-cand iesi din scara dai de “ala alb cu negru” si prietenii
- apoi dai de “ursu” care pazeste gunoiu
- mergi mai departe si dai de “bancher”
- apoi de “farmacist”
- intre ei e unu “lesinat” in mijlocul trotuarului – probabil fost angajat si l-au dat afara
- pe masura ce te aproprii de centru, mai vezi cate unu doi dormind in tufisuri, astia stau la “‘panda”
- apoi te trezesti cu unu “dragalas si jucaus” care te urmareste, incerci din rasputeri sa scapi de el si nu poti, cand tu te opresti se opreste si el, cand tu pornesti porneste si el.
- incerci sa iti continui plimbarea si de nicaieri apar “atacatorii”, te opresti, te lupti cu ei, ori tu ori ei, se indeparteaza intr-un final, din pacate ala “dragalasi si jucaus” inca se tine dupa tine, stii ca ajungi in centru si acolo e al altora teritoriu si incerci sa scapi iar de el, de data asta reusesti, sau cel putin asa pare.
- ajungi in centru, mai vezi cativa rataciti dar somnorosi. te intorci acasa.
- il vezi pe ala “dragalas si jucaus” in tufisuri, parca te asteapta, incerci sa scapi neobservat de el, cu speranta ca o sa se tina de “ala de rasa”, ahhh ghinion, i-a fost frica, se tine iar dupa tine.
- ajungi la intersectie, apar ca ciupercile dupa ploaie, 1 – 2 - 3- 4 + ala “dragalas si jucaus”, te astepti la o lupta, da de unde, spre surprinderea mea ei erau prieteni.
- acuma ne-am pricopsit nu cu unu, ci cu 3 dupa noi, dintre care unu era “vitel”
-trecem strada, ca doar nu ne tine nimeni sa stam langa ei.
- ajungem pe partea cealalta a strazii, trec si ei.
- si de ciuda trecem inapoi. hop si ei.
- inca o ultima incercare, trecem noi, incearca sa treca si ala “dragalas si jucaus”, spre fericirea noastra era sa il calce o masina si nu a mai trecut strada.
- pana sa ne dam seama ajungem inapoi la “farmacist”, “lesinat” si “bancher”, si apoi “ursul” cu pietenii sai.
- totusi nu stiu pe unde era “ala alb cu negru”???
)
) dar de buna e buna!
